Dactilografa de noapte de Nora Iuga
Eram în Herăstrău, la parcul de distracţii, „Luna-parc“, cum i se spunea pe atunci, şase băieţi şi o fată: Vintilă Ivănceanu, Virgil Mazilescu, Daniel Turcea, Mihai Teclu, George Almosnino, Iulian Neacşu şi Nora Iuga. Infatuaţii, aroganţii, scandalagii, cosmopoliţii – ONIRICII. Băieţii trecuseră un pic de douăzeci, „fata“ trecuse binişor de treizeci, important era că nu se vedea. Ne dădeam în maşinuţe; caramboluri şi chiote! Pe urmă, la bere, Purşi – aşa îi spuneam eu lui Vintilă – se ia de Iulian: „Da’ neagra ta, cum îi zice, dactilografa de noapte, te mai vizitează?“… şi urechea mea pîlnie se făcu şi la două noaptea, la maşina mea, am bătut eu mai departe ce-mi dicta ea. (Nora Iuga, iulie 2010)
Interviu: Berlinul e singurul oraş de iubit şi de urât până la moarteRăsfoieşte câteva pagini
