CDPL.DOC





CĂRȚI CDPL

Deviații de stereo de Ioana-Cristina Casapu

Deviații de Stereo este un roman scris între 2006 și 2011, distins cu mențiune la concursul de debut literar Unicredit Țiriac ediția 2011 și revizuit de autoarea Nora Iuga.

Construit pe baza unei serii de schițe și pasaje de proză scurtă creionate de-a lungul a cinci ani pe un blog cu titlul omonim, Deviații de Stereo este o analiză colorată și pe alocuri ironică a generației Facebook și a felului în care viața acesteia, trăită pe jumătate în concret și pe cealaltă jumătate online, se transformă dramatic. Iubirile, prieteniile, bețiile la spartul târgului în club, întâlnirile la cafea și despărțirile făcute cu block și spam, toate se schimbă la față și capătă această nouă dimensiune, în care odată intrat, percepi și trăiești viața cu un atu sau un deficit în plus: butonul de Like. (Ioana-Cristina Casapu)

Dincolo de ineditul temei, extrem de neobișnuit la o scriitoare de o luciditate a instinctului care bate rațiunea, nu-mi pot reprima admirația pentru nenumăratele formule scripturale, folosite în țesătura textului. Nu numai pentru că întreaga carte nu-i povestea unei întâmplări, ci o femeie, Ioana Cristina Casapu, care se îmbracă și se dezbracă în fața noastră, la fiecare oră din zi și din noapte, după dispoziție. Te absoarbe total în bolgiile încâlcite ale adâncurilor ei. Iată o scriitoare care sare ca o tigresă dintr-un cerc de foc în altul, ba ca narator, ca personaj, ca autor, schimbând registrele în cele mai neașteptate momente, trecând de la mesaje scurte pe Facebook la scrisori sentimentale ca pe vremea bunicilor, confesiuni de o sinceritate libertină, niciodată lezând bunul simț, păstrând nealterate idealurile fetei cuminți dintre cele două războaie, dar și libertatea intimității totale, lipsite de orice sentiment, iscată de întâmplare. (Nora Iuga)


Dincolo de frontiere. Opere de Sorin StoicaDincolo de frontiere
Opere de Sorin Stoica

O limbă comună

Trebuie spus că, deși dispărut mult prea devreme, înainte de a împlini treizeci de ani, Sorin Stoica a scris și a publicat relativ mult. (Fără a fi, cumva, prin asta, industrios). Spre surpriza tuturor, inclusiv a editorilor, volumul acesta, conținând numai literatura (adică nu și cercetările academice adiacente, din sfera antropologiei culturale) se apropie, cantitativ, de o mie de pagini. Povestiri, romane, publicistică, jurnal, corespondență (electronică), note disparate (extrase din cele câteva agende). Singura excepție o reprezintă, aici, prezența disertației de masterat, realizată sub îndrumarea profesorilor Șerban Anghelescu și Vintilă Mihăilescu. Excepție doar parțială, căci tema e mult prea pasionantă pentru ca lucrarea să fie tratată ca o simplă formalitate universitară. Spun doar că se numește Mitul poetului bețiv, că e foarte bine informată și sub raport teoretic, și în ceea ce privește exemplele, și că ultimul capitol vizează nici mai mult, nici mai puțin decât „conflictul optzecisto-fracturist dintr-o perspectivă ritual simbolică“.


CDPL.STORY